NOU ! Incearca acum o cautare pescareasca: ORICE DIN PESCUIT

căutare personalizată

04 februarie 2013

Dupa mihalt la Izbiceni

salutari de la Izbiceni
   Asa pe nepusa masa, sambata 2 februarie, mi-a venit dor de-o pescuiala de noapte si m-am dus cu gandul la singurul peste mai de soi ce se poate prinde la vremea asta - mihaltul. Bineinteles, la Izbiceni. Nu eram prea convins ca vreau intradevar sa stau o noapte pe vremea asta pe malul apei, asa ca nu am anuntat niciun prieten, nu m-am aprovizionat cu nimic, ce mai, nu m-am pregatit cu nimic si m-am dus la servici, deoarece eu sambata lucrez intotdeauna.
 
momeala
   De indata insa ce am terminat, pe la 14,00, m-am hotarat si iute - iute am aruncat sase bete in masinuta, un bagaj sumar, haine, doua paturi (sa fie asa, just in case) si l-am chemat pe varul Cristi - ala de la km. 318, va amintiti si cum asta a zis ca vine (se pare ca nu sunt singurul ticnit din familie), hai sa luam cele trebuincioase. Adica baterii, starleti, niste viermisori si deoarece nu mai aveam timp de prins obleti, am apelat la ajutorul unui magazin, de unde am cumparat un fitofag mic de vreo 700 g, din care aveam sa taiem cubulete de carne, drept momeala principala.

parca as fi un miner
   Pe la 15,30 am decolat si am ajuns acolo la ora 18,00 exact cand a cazut intunericul. Ma uitasem pe net, pe Kappa - vremea si vazusem ca o sa fie + 4* C in prima parte a noptii. Stiam ca astia sunt destul de exacti (de aia le-am pus si link aici in sidebar) si intradevar, au fost gradele alea, dar... eu cred ca mai multe, erau cam + 6* C si asa au ramas pana la ora 1,00. Era cald pentru februarie si nu batea vantul deloc. Apa nu era inghetata nici macar pe lac, sus.

masa de lucru
   Odata ajunsi, am instalat rapid betele, fiindca jos erau doi pescari intr-o barca de metal, care dadeau cu un prostovol si vroiam sa vada unde lansam, sa nu dea peste fire. Oamenii si-au vazut de treaba, tinand o distanta de 40 - 50 m de noi si desi abia prindeau rar cate o platica sau ce-o fi fost, nu ne-au deranjat, nu s-au apropiat mai mult de noi. Am taiat cubuletele de fitofag si am lansat strategic, in locul precis unde se aduna deobicei mihaltul, dar si mai in larg si mai lateral, sa vedem de unde incepe. Apa era asa de scazuta, de nu am mai vazut asa ceva, cuburile din fata cupelor, care atunci cand se zaresc sub apa, zicem ca e scazuta, se vedeau cu 1,5 m deasupra si la vale se vedeau randurile de batardouri submerse - toate trei.

batrani si nelinistiti....
   Hai ca e devreme, hai ca poate vine mai la noapte din larg, treaba e ca mie nu-mi mirosea a bine chestia cu apa scazuta si pe masura ce timpul trecea, mi-am dat seama ca nu o sa prindem nimic. S-a mai intamplat, nicio suparare, am incercat, ne-am facut datoria. Macar sa folosim ceva din drumul asta. Am vazut pentru prima data batardourile, deci stiu acum pe unde sta la panda salaul, stiuca sau somnul. Si am stat sa vad ce prind baietii aia si unde arunca prostovolul, asta insemnand ca acolo nu sunt agatatori. Aruncau pe la 5 - 6 m de bolovanii aia de pe pereu, cu precizie. Asadar, clar, la distanta aia se poate lansa la fund. Am si incercat mai tarziu cand erau mai departe si asa era, nu se agata de nimic. Bine de tinut minte pentru martie - aprilie, cand vom da cu plastice, cu twistere.

tot cu chinezarii umblu
   Era peste si pe la suprafata apei, destul de maricel, de-o palma, asta fiind urmarit si prins destul de des, de un alt pescar profesionist, un pelican, ce luneca foarte repede pe apa si din viteza, prindea cate un peste fara a se scufunda, parca ii culegea de pe apa. Multi ii scapau, se vedea dupa cum se uita repede dupa ei. Pe malul celalalt, la turbine, fiind apa mai adanca pesemne, erau cativa ce dadeau la agatat si cred ca si prindeau, ca au ramas acolo si dupa ce noi am plecat.

pozat cu tableta, la lumina de faruri
   Pe la ora 1,30 satui de stat degeaba, am hotarat sa plecam spre casa, pana nu ne ia cu oboseala, desi puteam foarte bine sa dormim cateva ore si in masina, cu cate o patura zdravana pe noi. Dar am plecat conducand mai incet si cu pauze de cafea si tigara si am ajuns cu bine acasa la ora 4,00.

Mai vin aici, e abia inceputul...
   A fost destul de placuta mica escapada, in ciuda faptului ca nu am prins nimic, asa se intampla cu mihaltul, o data prinzi - de zece ori, nu !

2 comentarii:

  1. Va salut,
    Am mai citit peripetiile voastre, in general iarna cand este mai mult timp liber, si sunt placute.
    Noi suntem niste muscari destul de impatimiti dar pescuim si la stationar, ne gasiti pe musca.ro insa nu asta e important, vroiam sa va spun ca un loc foarte bun si interesant daca nu chiar singurul care merita iarna este canalul cu apa calda de la Cernavoda. Se prinde peste de toate categoriile iar eu in februarie am prins avati si salai mai ceva decat vara. Merita sa incercati daca nu ati fost inca si daca nu este prea departe de voi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut !
    Am auzit despre locul asta, intradevar, numai de bine, dar e asa departe, ca... nu stiu, poate ca odata vom ajunge si pe acolo. Multumesc pentru invitatie !

    RăspundețiȘtergere

De azi am introdus moderarea commenturilor, din cauza spamarii repetate. Scuze pentru inconvenient !!!