Izbiceni - prima iesire pe 2014

  Avand in vedere ca nu se mai poate pescui decat in aceasta luna, in aprilie fiind deja prohibitie, am zis ca poate dau de salau la Izbiceni. Vorbesc de salaii aia mari de 3 - 5 kile si chiar mai mari, care, daca Dunarea creste cat de cat, urca spre a-si cauta locuri de depunere, pana sub barajul de la Izbiceni.

 

   Asadar, m-am uitat pe cotele Dunarii si am vazut ca e in crestere, vreme frumoasa si calduta (doar pe net era asa !!! ), hai sa incepem si noi sa mai dam cu jigurile in apa. Aveam si ceva informatii de la Valcea, cum ca apa e crescuta la Izbiceni si punand cap la cap ce mai gasisem pe net, am considerat ca merita facut un drum pana acolo.

   Si cum se intampla in viata, ca socoteala de acasa, nu-i tot aia din targ, intai de toate, vremea a fost cainoasa : frig, negura, burnita si noaptea ceata. Au dat-o cu nuca-n perete, atat netul, cat si posturile TV, nu a fost nici partial soare - ca unii, nici ploaie seara, ca altii. Si nici cald. Apa era cu desavarsire scazuta, vezi poza de jos:

 

   Am vorbit cu un localnic si mi-a zis ca zilele trecute, apa era mai mare cu doi metri !! Ce mai, am nimerit si noi la spartul targului !  De la Ionesti - Valcea, in drum, cumparasem de la un pescar, patru carasei, din care am taiat bucatele si am pus cateva bete in vederea vreunei capturi de mihalt, care, in mod sigur este inca pe acolo, dar care din pacate, trage foarte ciudat, la ce ora vrea el, de multe ori, abia spre dimineata. Noi nu am stat prea mult, pe la 21,00, am plecat spre casa, mai ales ca ne asteptam sa o dea in ploaie, cum zicea Busu... ploaie pe dracu, era o burnita fina ca o ceata, in jumate de tara, asa a fost tot drumul de intoarcere.

 

   La plastice nu a dat nimic, nici macar asa ca o parere de atac, absolut nimc ! Nu mai spun ca intre 16,00 si 19,00, nu am stat nici sa fumez o tigara, am lansat gen kamikaze, de ma durea si spatele si mana. Nu cred ca era acolo nici urma de salau. Mihaltul nu a venit in scurtul timp de noapte cat am stat. Adica, mai pe romaneste, am dat ca in ligheanul cu apa ! Am si scos, cateva cabluri si sarme aruncate acolo de isteti...

   La 16,30, a venit si Politia in control si a cerut mai putin permisul (abia de s-a uitat la plasticul ala), cat chitanta cu stampila ANPA ! De timbrul ala de 2 lei, a zis ca n-are treaba, doar chitanta stampilata l-a interesat deosebit !

 

   Pe la 21,00 satui de stat degeaba in frigul amplificat de burnita, am dat drumul la motor si p`aci ti-e drumul ! 

  Poate ca pana la prohibitie mai apuc sa fac un drum dupa salaii aia mari si poate ca o sa am (sau poate nu) si bafta sa-i gasesc acolo.