Maruntisuri

   Cateva linguri, castere, fleacuri si alte...maruntisuri.

PROHIBITIA 2010 - ORDINUL...

ORDIN: ..............


SECŢIUNEA 1

Zone şi perioade de prohibiţie

Art.1. (1) - Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ /sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 05 aprilie – 03 iunie inclusiv, şi în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 zile, în perioada 5 aprilie – 19 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ /sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut, în zonele inundate permanent sau temporar şi în lacul de acumulare Stânca - Costeşti, pe o durată de 100 zile, în perioada 01 aprilie- 9 iulie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ /sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării – Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 zile, în perioada 05 aprilie – 03 iunie inclusiv.
Art. 2. - În Complexul Razim-Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial,recreativ /sportiv şi familial al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 90 zile, în perioada 01aprilie – 29 iunie inclusiv.
                                                                      2
Art. 3. (1) - Se declară zone de refacere biologică / zone de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:


a) Pe râul Prut, sectorul cuprins între baraj Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, în tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ- sportiv care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie;

b) Dunărea Veche, între confluenţa canalului Olguţa cu Dunăre Veche şi confluenţa Dunărea Veche cu Canalul Sulina, Mm 13+1.000, pe o durată de 275 zile, în perioada 01 martie – 30 noiembrie inclusiv, cu excepţia pescuitului recreativ-sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie, cu eliberarea imediată în mediul acvatic natural a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;

c) sectorul de pe Dunărea Veche cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 13+1.000 şi până la confluenţa cu canalul Sulina, Mm 8+600, în tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie, cu eliberarea în mediul acvatic natural a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;

d) lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, în tot timpul anului;

e) lacurile Erenciuc şi Zmeica în tot timpul anului
e) lacurile Erenciuc şi Zmeica în tot timpul anului;


f) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe din zonele rectificate, în tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie, cu eliberarea în mediul acvatic a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;

g) pe braţul Sfântu-Gheorghe, în zona km 22-25, pe o durată de 90 de zile, în perioada 15 februarie – 15 mai inclusiv;

h) pe Braţul Chilia, în zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 90 de zile, în perioada 15 februarie – 15 mai inclusiv;

i) pe Dunăre, în zonele Mm 52-57 (Isaccea) si Mm 64-80 (Grindu), pe o durată de 90 de zile, în perioada 15 februarie – 15 mai inclusiv;

j) pe Braţul Borcea, in zona km 37-47 (Fetesti), pe o durată de 77 de zile, în perioada 15 martie – 30 mai inclusiv.

k) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;

l) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche – 2 Mai, delimitată de coordonatele:

NV: 43o47’ lat. N şi 28o35’18” long. E;

NE: 43o47’ lat. N şi 28o40’ long. E;

SV: 43o44’20” lat. N şi 28o35’18” long. E;

SE: 43o44’20” lat. N şi 28o40’ long. E;

şi a cărei limită dinspre mal este balizată.
Art. 4.(1)- În zonele de refacere biologică / zonele de protecţie, sunt interzise:


a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;
b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol


4

existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;

c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;
d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice.


(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii:

a) când pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare;

b) din considerente de prevenire a inundaţiilor.

SECŢIUNEA a 2-a

Specii şi perioade de prohibiţie
Art.5 (1) - Se interzice pescuitul comercial,recreativ/sportivşi familial a speciilor de peşti, după cum urmează:


a) ştiuca, pe o durata de 59 de zile, în perioada 1februarie - 31 martie;

b) lostriţa, păstrăvul de mare şi mihalţul, tot timpul anului;

c) păstrăvul indigen, păstrăvul fântânel şi coregonul, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie şi din 15 septembrie – 31 decembrie 2010, iar lipanul începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 mai 2010 inclusiv şi din 01 ianuarie - 31 mai 2011;

d) sturioni, în tot timpul anului, cu excepţia:

- pescuitului în scop ştiinţific;

- pescuitului reproducătorilor în stare vie în scopul realizării programelor de populare a Dunării şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni;

(2) În apele Mării Negre se interzic:

a) pescuitul calcanului în apele comunitare, pe o durată de 46 de zile, în perioada 1 ianuarie– 15 februarie.

b) pescuitul rechinului, pe o durată de 47de zile, în perioada 15 martie – 30 aprilie inclusiv;

c) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante pe toată perioada anului;

d) pescuitul sturionilor în tot timpul anului;

e) pescuitul delfinilor în tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (Zona Economică Exclusivă).

(3) Pescuitul calcanului şi dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă se supun dispoziţiilor Regulamentului (CE) …….al Consiliului din ……. de stabilire a posibilităţilor de pescuit şi a condiţiilor aferente aplicabile pentru anumite resurse halieutice în Marea Neagră.
Art. 6.- Prohibiţia pescuitului în scop comercial şi familial a scrumbiei de Dunăre se stabileşte, pe sectoare astfel:


a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 7 zile, în perioada 05 - 11 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 22 zile, în perioada 11 aprilie - 2 mai inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 zile, în perioada 19 aprilie - 18 mai inclusiv.

Art. 7.- Capturarea reproducătorilor de sturioni se realizează în stare vie, în următoarele zone şi perioade:

a) pe o durată de 90 zile, în perioada 15 februarie – 15 mai inclusiv, în zonele stabilite la art. 3 lit. i.

b) pe o durată de 77 zile, în perioada 15 martie – 30 mai inclusiv, în zona stabilită la art. 3 lit. j.
. . . . . . . . . . . . . . . . .
Art.12.- La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului nr. 84/189/2009 privind prohibiţia pescuitului în anul 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I , nr 147 din 09 martie 2009.


Art. 13 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al Românie, Partea I .

Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,

Radu Mircea BERCEANU

Ministrul mediului,

Elena Gabriela UDREA

Plumbii - o problema ?

   In decursul unui an de pescuit, pierdem o gramada de plumbi. Ma refer la cei care dau stationar dupa rapitori, inspecial dupa somn si salau. Se stie ca pestele mai mare sau mai mult, sta de obicei in locuri imposibile, pline de agatatori sau scoici taioase. Daca inmultim numarul de plumbi lasati in balta cu cat costa in medie unul, ajungem la concluzia ca anual dam pe lest cat pe o iesire mai departata de 2-3 zile. Un trip, un raid.
   Cei mai multi iau plumbii de gata, bine facuti si fara munca , afumatura si alte neplaceri, dar mai sunt si pescari plictisiti de iarna si cei mai indemanatici, carora le place ceva self- made si cei mai economi din fire.

   "Mi- as face culisanti, dar nu pot sa le fac gaura, canalul". Ei bine, sa va arat o metoda simpla de a-i turna, atat culisanti cat si plumbi cu vartej.

   Luam o bucata de BCA, potrivita cu numarul de matrite pe care le vom face pe ea (nu prea mare, caci vom vrea s-o pastram dupa aceea si sa nu ocupe loc mult). Facem un desen sumar cu creionul, mai mari mai mici. Cu o surubelnita si un ciocanel, croim si scobim matritele, cu atentie sa nu se sparga marginile sau blocul (de BCA ! ). Finisam, e gata. Inainte de turnare si de fiecare data, pentru a nu se lipi plumbul de matrita, presaram putin ipsos sau sare de bucatarie sau orice praf care nu arde si il presam bine pe forma.

   Pentru culisanti, facem la un cap si la celalalt al matritei cate un canal, adanci pana la jumatea adancimii matritei.

   Pentu fiecare forma vom folosi pentru a face canalul, o tija de sarma de preferinta mai otelita, cu un cap indoit pentru a o putea apuca usor. Pe aceasta tija rulam o bucatica potrivita de staniol de la ciocolata, sau mai buna de la pachetul de tigari (o invelim), nu prea din gros, de ex. o tija de 7 cm cu grosimea de 1,5 mm o invelim cu o fasie de staniol de 7 x 1,5 cm. Odata intodusa tija in canaletele din forma, punem pe capete, presam putina paine framantata. Altfel atunci cand turnam plumbul, tija va pluti din cauza mai micii densitati.

   Pentru plumbii cu vartej, e bine sa folosim agrafe mari cu vartej. Scobim un locas pe dimensiunea vartejului, astfel ca agrafa sa intre in forma spre a fi prinsa in plumb. De agrafa, mai legam suplimentar o bucatica de sarma indoita ca sa nu pluteasca pe plumb. Peste vartej presam paine.

   Nu-i mare filosofie, poanta e ca trebuie pus praf in forme si ca sarmele trebuie invelite cu staniol. Plumbul se gaseste usor la cei care colecteaza fier vechi, la un pret de nimic, sau pe langa vulcanizari- plumbii de echilibrat roti, etc. Plumbii pentru un sezon intreg si pentru toti cei din gasca dvs. se pot turna de catre un om in cateva ore libere. Noi asa facem de ceva timp.

Despre (anumite) chinezarii

Te rade lumea ! Asta are mai mult chinezarii, ori e calic, ori e prost. Clar. Ei bine, o sa va povestesc despre cateva "chinese made" pe care le am si din experienta le-as putea recomanda si adeptilor "only Trade Mark".
Sa incep cu telescoapele alea prapadite de fibra, zise cateodata C compozit, dar de fapt sticla neaosa. De alea cu pretul din doua cifre. Daca dai pe o apa in care stii ca sunt pesti mari, daca de obicei sprijini batul de pereul din beton, sau de balustrade, daca dai noaptea cu multe bete si nu vrei sa le strangi cand te culci ca poti gasi la trezire namila agatata si obosita gata, ei bine, astea sunt betele care-ti trebuie. De preferat cu o lungime de 4 m, fiind folosite fara bambina, cu firul bine intins si la lungimea asta stau usor incovoiate. Actiunea nu conteaza, poti da si cu plumbi de 150 g. Pe curent mare, sub baraje pe canalul de fuga trebuie folosit lest greu de pana la 300 g, ce naiba sa faci cu un carbon de firma, ca daca ti-a dat un salau de macar 1 kil + lestul + forta curentului, iti face batul maruntele. Si iti permiti sa lansezi cu carbonul cu lest de, sa zicem 120 g ? De cate ori ? Pereul zgarie rau betele, mai ales cand trage sau e vant si cum...Noaptea le poti lasa cu momeala in carlig fara sa-ti fure batul (pestele). Simplu: le culci la baza pereului, sau a balustradei. Oricat de mare e monstrul nu poate decat sa ridice varful ei pana la marginea de sus a pereului, neputand sa-l rupa. Apoi va dormi si el pana dimineata. Bineinteles ca nu-s bune la orice fel de pescuit sau peste, dar pe unde merg eu, s-au dovedit net superioare oricaror bete de firma. Sunt fiabile, usor de reparat sau de inlocuit si de ce nu, low cost.
Un monofilament care prin caracteristici precum: rezistenta la rupere, UV, apa, noduri, durata de viata si ce o mai fi, este tot chinezesc, BESD- Thunder. La noi 6 lei rola de 150 m. L-am pus pe mulineta batului cu care dau la artificiale. Pentru asta folosesc acest fir la grosimea de 0,16 de multi ani si pot spune ca am prins cu el peste de 6 kile si l-am adus la mal (avat in curent !). Am dat si la clean, pastrav, stiuca, biban si la tot ce se repede la tinichele si plastice, l-am recomandat prietenilor, care au fost multumiti de el. Nu face inele, nu pluteste, nu putrezeste nici dupa un an, ramane flexibil, moale pana il schimbi. La stiuca de ex. nu faci jocul lingurii cu textil precum cu un astfel de mono. Si nu se rupe la peste mare fiindca primul lucru pe care-l faci cand ajungi pe balta e sa reglezi frana mulinetei destul de slaba. De fiecare data. Tot asa, tai 1,5 m si-l arunci, deoarece prin lansari repetate se va uza excesiv pe un segment de 0,5 m din cauza inelului de varf. Daca-l gasesti, incearca-l.
O chizarie ajunsa de pomina in cercul meu de pescari, e o rotativa prapadita. Nu se invarte paleta decat cand isi aminteste si i se stramba tija deseori, nici nu mai imi amintesc de pe unde am luat-o acum multi ani. Am gasit-o prin cioveie si am incercat-o intr-o doara la avat, fiindca are paleta mica, Ag si lest greu vopsit in alb. Ma nene, da avatul in ea ceva de speriat, n-o folosesc decat cand nu mai e alta sansa, ca sa n-o pierd cumva. Da` de ce o ia asa nu stiu, banui ca din cauza ca se roteste slab, mai sta...iar se roteste...Din cauza rotirii slabe, merge usor in apa si pot da si in amonte pe langa mal cu ea, lucru mare ! Imi vine sa rad cand mi-amintesc cum fac prietenii la pescuit cand vedem avatul si nu vrea: dau sa schimb tinicheaua si-i auzi "Atentie ca asta pune chinezaria !). Aka l-a si luat!
Starletii chinezesti sunt foarte buni, cu conditia sa fie proaspeti. Din cauza transportului si depozitarii indelungate, se mai duc, de, China e cam departe ! Totusi sa nu uitam ca atunci cand chinezii foloseau substante luminiscente noi aveam opaituri. Si italienii si alti mari producatori.
As putea sa lungesc pelteaua, dar o sa inchei cu cateva observatii "anti".Nu folositi linguri de stiuca, voblere, lampi de cap si articole de camping (si altele de care nu-mi aduc acum aminte) chinezesti. Nici momeli. Parerile pro si contra susnumitelor chinezarii, ar trebui sa fie bazate pe practica si observatie personala, sa fie argumentate, da, subiectiv, pentru ca orice cititor sa poata trage niste concluzii clare din experienta altora.
Fir (chinezesc) intins la max !