Ce am mai facut asta vara ?

  

   Pai, desi nu am prea avut nici timp si s-o spun mai pe sleau, nici chef de scris, pescuitul a mers continuu, mai pe aici, mai pe alte meleaguri.
 
 

   Inca din primavara, am demarat cu salai pe la Izbiceni si cu pastravi curcubeu pe Bradisor, pe urma cand vremea s-a mai incalzit, a inceput vanatoarea somnului pe Olt, mai la deal si mai la vale. Prin august, am pescuit pe Mediterana, prin sudul Spaniei si am incercat chiar si salaul sau blackbass-ul, bibanul ala mare americanesc, ce era din belsug in lacul Embalse de la Pedrera, Am cautat pe Olt, destul de asiduu, avatul pe care eram hotarat sa-l fac pestele No. 1 vara aceasta si care, ca niciodata, anul asta nu a aparut pe Olt nici in sus si nici la vale, de-am crezut ca a dat ceva, vreo molima in el si a murit tot. Si insfarsit, acum pe inceput de toamna, am cochetat nitel si neserios cu stiuca, am prins ceva salau la Izbiceni pe Podul Vechi si la Rusanesti si ca distractie, am prins la rotativa mica, avatei, asa cat sa fac vreo doua - trei tigai din acesti extrem de gustosi pesti.

  

   Cum despre salaii luati in plastice primavara asta am mai scris pe aici, voi incepe cu somoteii de pe Olt. La Turnu, au inceput prin iunie in forta si exemplare mai mari, unele chiar de trofeu. A inceput sa-si modifice orele de masa, astfel ca, spre deosebire de anul trecut, nu mai trage noaptea decat rar, in schimb ataca ziua, de la ora 12,00 pana pe la 14,00 si apoi in jurul orelor 17,00 - 21,00. Si hrana, sa-i zic momeala de baza, e pestele viu, nu prea mic. Am pus cleni, mrenute sau babusca, preferabili de-o palma, in carlige duble, adica doua carlige legate pe aceeasi struna. Cu asta am prins exemplare mari si am si ratat cateodata, dar tot bucati mari.

    La lipitori si coropisnite da mai rar si aici pot spune ca, zic eu, am cam deslusit oarecum mecanismul hranirii somoteilor. Cateodata cand pestisorii pe care-i vaneaza, migreaza brusc din zona in care stateau de obicei, dupa algoritmul datelor in care apar diferite muste de noapte, sau alte surse de hrana, somnii si somoteii, incep sa "sorecareasca", sa scormoneasca pe fundul apei si printre buruieni, dupa raci, scoici si alte crustacee si resturi pe care le aduce apa. Atunci, pescarii ce dau de obicei cu plumbi culisanti si cu clasicele coropisnite, spun ca au avut o noapte excelenta, ca a tras continuu. Atunci cand, peste zi revine masa de pestisori in zona, somnii vaneaza intre ape ziua in amiaza mare, atunci cand soarele pripeste si nici prin cap nu-ti trece, ca un peste vanator nocturn, ar putea ataca. Zic eu.

    Am pescuit in zona Turnu, unde parcul national Cozia a fost usor cosmetizat cu bancute si foisoare din lemn si unde s-a pus si o taxa de vizitare de 5 lei / persoana, pe 7 zile (mai nimic) si unde prin mai sau inceputul lui iunie, a venit si ursul, de ne-a bagat in sperieti si de atunci, pe inserat, aruncam vreo 2 - 3 petarde de alea de se arunca la anul nou, pocnitori facute rost pe sub mana, de la bisnitari. Fara gratare seara, fripturi si mici, mancarea ambalata si bagata in masina, gunoiul strans in punga legata la gura. Si rar,cand se impune, un mic foc pentru lumina, stins la culcare.

  

   Apoi am inceput sa cautam locuri de mreana spre Sibiu, dar spre dezamagirea mea, mreana mare nu a mai aparut, tot Oltul fiind un adevarat santier, la fiecare curba dai de-o balastiera, de-o draglina, de pereuri de beton si alte dracii care fac zgomot, tulbura apa, sau strica habitatul si zonele de migratie ale mrenei. Datorita deselor baraje, indiguirilor si lucrarilor hidrotehnice, Oltul s-a lenevit si s-a umplut de vegetatie, s-a inierbat si anumite specii de pesti or sa dispara. Daca aici s-ar proceda ca in alte tari, cu acele "trambuline" la baraje, scurtaturi prin care pestele poate urca si trece peste baraje, ar napadi pe ele toata armata fomistilor cu parasute si ce ar mai putea si s-ar alege praful. Mai bine ca nu fac asa ceva.

    Si tot mergand spre deal si incercand diverse locuri, am poposit si la Turnu Spart, la locul unde se varsa paraul Meghis in Olt. Este un platou incapator, de cam 1 km lungime, cu doua intrari din sosea (E 81), unde poti avea masina langa tine, poti campa si face gratar, etc. Un loc foarte comod si plin de peste.

    Principalul peste aici este scobarul, in numar mare si mare si ca dimensiuni. Toata vara, cat am fost pe aici, nu am vazut macar un pescar de scobar, cu feedere si cosulet si cutie cu nada... asa cum trebuie ca sa-l poti prinde. Pacat de o asa zona de scobar, neexplorata de cei carora le place stilul de pescuit la feedere. Cativa pescari ce mai se incumeta pe acolo, dau, nici ei nu stiu dupa ce peste, cu o plutita si doi viermi, sau cu cosulete cu mamaliga, deobicei renuntand dupa trei ore de stat degeaba si zeci de agataturi. Fiindca dau ca si la caras, unde vad ca e adanca apa, nestiind ca de fapt, acolo sunt numai radacini si agatatori, printre care stau la panda somni respectabili. Scobarul sta la apa mica, la prundis, pe langa maluri.

  

   Mai e si clean, la concurenta cu scobarul si o multime de mrene, anul asta mai mici si mofturoase, in alti ani multe si mari. Si desigur, Somn ! Tehnica mea, e sa dau cu doua bete, in anumite vartejuri, unde fundul e plin de craci si trunchiuri, in larg, cu plumb de fund, struna cu carlige duble pusa la 1,7 m inaltime si cu pluta culisanta. Pescarii stiu de ce. Momeala la astea e exclusiv peste mai marisor. Ora de lansare, 11,00 pana la 20 - 21,00.

    In august, am fost in Spania. Si acolo, era peste destul, dar aia stau foarte rau cu momeala si sculele. Nefiind ca la noi, doi din trei sunt "pescari", magazinele de pescuit sunt rare, mai mult pe net. La magazinele mari, gen Decatlon se mai gasesc scule si momeli, dar slabe calitativ si putine, asa ca pentru o iesire la aer insotit de-o undita. Momeala cea mai des folosita e... papaciocul de la noi, adica granule de alea cu care se hranesc pastravii si alea framantate cu paine, de zici ca esti la Bradisor in Romania !!! Se pescuieste cu permis, destul de ieftin, fiecare zona avand asociatia si permisul ei. Pe alta zona, alt permis. Pe mare e pescuitul liber in porturi e interzis.Paza e foarte sticta, peste tot. Si uitati-va atent la poza de mai jos, pe pietre, chiar in centrul pozei : pe digul din port, pe malul marii, sunt pisici, ce asteapta pescarii sa prinda ceva si sa le dea lor ! Mai mare rasul sa bagi in punga ceva ce e mai mic de-o palma :) :) :)

    Pesti pe acolo : pe mare poti prinde dorada, anghila, lubina (un rapitor foarte apreciat), sardina si alti pesti carora le-am uitat numele. Pe apa dulce sunt crapi mari, pe care nu-i prinde nimeni (in afara de chinezi), acestia avand un rol mai mult decorativ. Desigur ca sunt si acumulari de apa si rauri unde se gasesc rapitori, obleti ca pe la noi si anghile, ce au o carne tare si gust de costita de purcel.

    Noi, eu cu fiu meu Cosmin si un prieten plecat de mult acolo, Eugen, am incercat salaul sau bibanul mare, pe un lac, asemanator cu Bradisorul de la noi : Embalse de la Pedrera. Am stat o noapte si o zi, cand udati de o roua ca o ploaie, cand arsi de soarele ala african, si in jurul nostru aveau loc atacuri grozave de rapitor mare. Durere ! Cu ce sa dam dupa el, cand nu am avut naluci, doar cateva ciudatenii de la chinezi, nefolositoare... Am prins obleti si am dat dupa salau, au mai fost si doi locanici care au prins vreo doi salai de 40 cm si asta era potrivit educatiei alora record bun de pozat ! In lac erau insa niste monstrii... Ce mai, nu pot spune ca am facut mare lucru, dar macar am pescuit acolo ! Peste era destul si la magazin :) si desigur ca a sfarait pe gratar dupa asta. Am mancat din toti pestii zonei si am baut o tona de sangria, un racoritor grozav de bun, specific spaniol. A fost foarte frumoasa vacanta asta din Spania.

    Reintors in tara, mi-am scos parleala, cum se zice, avand aici tot arsenalul meu de scule si am dat iama in bibani si salai la Rusanesti, pe Olt si mai apoi la deal, dupa cleni multi si mari la Cornetu - Valcea si la Proieni, unde am mai luat cate o stiucuta sau avat mai rasarit.

    Am fost si la Izbiceni, pe Podu` Vechi, cu Doru de la Pitesti, si s-au prins platici mari, salai si astia mari si somotei, mai rar. Seara a venit o furtuna urata, se zgaltaia podul de ziceam ca se darama, valurile maturau podul si noi, cu tot bagajul si barca asigurate cu pietre si puse la adapost de apa, am stat in cortul pe care am avut inspiratia sa-l bolovanesc serios pe margini, astfel ca desi valuri mari de apa treceau peste pod si se spargeau direct pe cort aplecandu-l peste noi, nu a intrat deloc apa in cort si pana la urma, dupa o ora sau doua, cu tot vacarmul ala, am adormit bustean toti trei. Dimineata s-a facut soare si frumos si am putut pleca. S-a prins destul de bine, poate o fi fost si de la apropierea furtunii...

    In ultima perioada, cand apa s-a mai racit, a inceput salaul la plastice si voblere, la Rusanesti, Izbiceni si Babiciu. Dar am inceput si eu serviciul, asa ca iesirile sunt mai rare si mai scurte. Ieri am venit de la Rusanesti, unde am prins salau la viu, la codita, la lingurita si la vobler. Am plecat de acolo pe la 14,00 si ceilalti tot continuau sa prinda...

      Cand o sa ma duc iar, o sa va mai povestesc.